Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să ...

'Atelierul lui e o lume. El nu mai trăieşte în Franţa. O lume mică şi albă în care realitatea se schimbă, trupurile groase cad şi corpurile îşi dezvăluie sufletele, esenţa. Charon e mic, cu ochi vii. Mîini puternice îi piaptănă barba desprinsă din Vechiul Testament. Şi, dacă vrea, te invită să treci pragul. Şi, dacă se înfurie, te poate arunca afară. Cu şuturi în fund. Şi, dacă e fericit, aprinde focul în forjă, fierbe o supă, scoate găina şi o frige direct pe jar. Pereţii albi ascund drumurile lumii. Scările de funie urcă pînă la patul ascuns. Sculpturile stau exact la distanţa de care au nevoie ca să vorbească între ele. Ca să vorbească în capul lui. Fumul gros de ţigară şi praful alb de ghips se poartă deasupra lor. Şi piatra cîntă.' Născut în Hobiţa, Gorj, în 1876, Constantin Brâncuşi a fost al şaselea copil al Mariei şi al lui Radu Nicolae Brâncuşi. Drumul său spre recunoaştere a început odată cu plecarea din ţară spre Paris, cu opriri în Viena şi München. În această călătorie a descoperit sculpturile egiptene antice, care ulterior i-au influenţat întreaga operă. Un moment decisiv a fost acela în care a părăsit atelierul lui Auguste Rodin, convins că 'la umbra marilor copaci nu creşte nimic'. Operele ce îi ieşeau din mîini intrigau şi fascinau, iar mulţi nu le înţelegeau şi le considerau prea abstracte, ba chiar 'ustensile de bucătărie şi instrumente medicale', cum le-au catalogat vameşii americani cînd acestea urmau să fie expuse la New York. Colegii şi criticii de artă credeau însă că sculpturile lui sînt desăvîrşite. Mari artişti i-au călcat pragul atelierului şi i-au devenit prieteni, precum Marcel Duchamp, Amedeo Modigliani sau Ray Man, admirîndu-i lucrările şi bucurîndu-se de compania lui şi de inegalabilele sale găini pe jar. Printre cei care îl vizitau se numărau şi scriitori celebri ca Ezra Pound sau James Joyce. S-a stins din viaţă în 1957, în atelierul său din Paris, lăsîndu-şi opera moştenire statului de adopţie, Franţa. Regimul comunist, proaspăt instalat în România, nu a fost interesat de ea. Sculpturile sale, expuse în cele mai faimoase muzee de artă, sînt vîndute pe sume colosale, iar Constantin Brâncuşi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, avînd un rol esenţial în evoluţia artei contemporane.