Punct contrapunct

Punct contrapunct surprinde grava criză spirituală a societății londoneze de după Primul Război Mondial, o epocă frământată, ce trădează deruta și disoluția lumii moderne. Conștient de iremediabila transformare a realității sociale și de complexitatea universului uman, romancierul renunță la maniera așa-zis tradițională de a oglindi viața, preferând o tehnică narativă nouă pentru epoca sa, împrumutată din repertoriul cinematografic. Astfel, narațiunea descriptivă este înlocuită de monologul interior, iar 'acțiunea' se subordonează tehnicii contrapunctice, care sparge unitatea spațială și temporală și transformă înșiruirea evenimentelor într-o uriașă scenă, în care totul se petrece instantaneu. La toate acestea se adaugă muzica, însoțind aproape în permanență decupajul cinematografic atît de minuțios regizat.